 Preocuparile galatenilor pentru a ridica un monument in memoria lui Al. I. Cuza dateaza inca de prin 1891, atunci facandu-se primele demersuri pentru constituirea unui comitet ce urma sa stranga fondurile necesare. In 1893, V. A. Urechia ofera Galatiului bustul lui Mihail Kogalniceanu, iar cu prilejul dezvelirii acestuia isi exprima dorinta de a inzestra orasul si cu statuile lui Al. I. Cuza si Costache Negri. "Numai acea natiune manifesta vitalitate, care onoreaza si conserva memoria barbatilor care au luptat pentru ea", spunea V. A. Urechia.
La 26 octombrie 1926, primarul orasului, avocatul Grigore P. Mihailescu, a cumparat de la sculptorul italian Raffaelo Romanelli un monument al "Unirii Principatelor", realizat din trei altoreliefuri si bustul unionistului Lascar Catargiu. A fost inaugurat in jurul datei de 14 iulie 1928, pe strada Domneasca, in fata Gradinii Publice.
În 1948 bustul lui Lasc?r Catargiu a fost dat jos de pe soclu de c?tre autorit??ile comuniste venite la putere, iar monumentul a r?mas sub un nume impropriu, acela de „Monument al muncilor agricole”, denumire datorat? scenelor alegorice realizate în altorelief. Imaginile, desigur, nu reprezint? scene ale muncilor agricole, ci sunt simboluri ale Unirii Principatelor ?i ale reformei agrare din 1864.
În 1959, cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române, în partea superioar? a soclului acestui monument a fost instalat bustul lui Al. I. Cuza, oper? în bronz a sculptorului Ioan Dimitriu-Bârlad. Din cauz? c? acesta distona totu?i cu propor?iile întregului ansamblu, la 9 mai 1972 el a fost înlocuit cu statuia de acum, datorat? lui Ion Jalea. Bustul realizat de Dimitriu-Bârlad a fost transferat la Tecuci ?i împodobe?te ast?zi artera principal? a acestui ora?.
Monumentul, a?a cum se înf??i?eaz? ast?zi, este rezultatul muncii, la intervale mari de ani, a celor doi sculptori aminti?i: italianul Raffaello Romanelli ?i românul Ion Jalea. Compozi?ia realizat? în altorelief, desf??urat? în spa?iu pe trei laturi ale soclului, este o alegorie ce sugereaz? actul unirii Moldovei cu ?ara Româneasc?, înf?ptuit la 24 ianuarie 1859 (cele dou? femei îmbr??i?ate, dispuse pe latura frontal?), precum ?i urm?rile reformei agrare de la 1864. Este o compozi?ie unitar?, cu calit??i plastice incontestabile. Perechea de boi aflat? în jug, precum ?i oamenii sunt surprin?i în procesul muncii, efortul ce-l depun fiind imortalizat în imagini vii, dinamice. Un ??ran, aplecat, ?ine strâns în mâini coarnele plugului, al?ii poart? pe umeri povara sacilor înc?rca?i cu cereale.
Partea terminal? a monumentului o constituie statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul este înf??i?at în uniform? militar?, purtând pe umeri o pelerin?. Mâna stâng? se sprijin? pe sabie, iar în dreapta, sprijinit? la rândul ei pe cea stâng?, ?ine un sul. Modul cum l-a conceput Ion Jalea pe Alexandru Ioan Cuza ne aminte?te de admirabilul portret pe care Jacques Poumay, consulul Belgiei la Bucure?ti, i l-a f?cut domnitorului : „Acesta, în vârst? doar de 38 ani, este un b?rbat înalt, svelt, blond, privirea p?trunz?toare; distins în manierele sale, el posed? un original, pl?cut ?i serios mod de a purta discu?ia. Este un soldat magnific, purtând cu gra?ie uniforma. Om de ordine, energic, a f?cut asupra tuturor o excelent? impresie. Prin?ul Cuza este un b?rbat cum nu exist? altul în Principate, care vrea fericirea ?i independen?a ??rii sale. Hot?rât, f?r? exaltare îns?, modest ?i dezinteresat, chibzuie?te cu în?elepciune. Toat? lumea este de acord asupra calit??ilor eminente cu care este înzestrat noul domnitor”.
Sursa: Corneliu Stoica (preluat de pe site-ul: www.artevizuale.ro)
Vizualizare hart? m?rit?
|
